A Cividât
Intal 1077, sot dal imperadôr Indrì cuart, al è nassût il Friûl cul non di PATRIE DAL FRIûL. In chel timp il patriarcje al ere ancje cont. Dal 1077 indenant, il Friûl al è un stat tant indipendent che al à ancje un Parlament e il patriarcje al ere il president e al ere obleât a ubidî a ce che il Parlament al decideve. I nestri patriarcjis a vignivin ducj de Germanie e a jerin int di prime categorie. Intal 1366 e riverâ a Cividât MARQUART, un patriarcje di Ausburg, une vore bulo, omp di ciâf, di culture, avocat dai plui grancj dal so secul che nus à dât lis “CONSTITUTIONES PATRIAE FORIJULII“. Savêiso ce che al vûl dî? Il codiç dal Friûl che al durarà a dilunc fin tal 1797. Intant che il parlament al durarà fintremai al 1420 cuant je rivade Vignesie, che nus à metût sot e il patriarcje lu à privât dal podê civîl. E intal puest dal patriarcje e à mandât un lutignint, che si à metût a stâ a Udin. Al è par chel che a Udin a àn scomençat a fevelâ venit, par sintîsi di valôr.
CussÃì, come par solit, ancje chest an al è stât fat il corteu par visâsi di cuant Marquart al è jentrât in citât ma stant l’inovâl, dai 650 agns, a son stadis inmaneadis cetantis altris robis. Di fat intal dopomisdì inte ex-glesie di S.Francesc al jere un biel conciert cun il côr de parochie, Officiun Consort, che nus à fat scoltâ cualchi cjante antighe finint cun un maraveôs Magnificat. Tant che sot sere in place dal Domo e je stade impiade la fogarisse e a son rivâts, a fânus cjapâ pôre, i Krampus di Tarvis intune cun i Tambûrs di vuere di Cividât. In plui in place Juli Cesar al jere un biel marcjât di robe fate a man. Insome une biele Pifanie cun tan frêt ma ancje tante int vivarose.
Look at… the movie: “Epifania 2016 @ Cividale del Friuli ( UD )“
Look at… the movie: “Magnificat @ Cividale del Friuli (UD)“
#peaceandlove
☮ − ☯ − ☵ − ☸ − 🌍